salep (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SALÉP, salepuri, s. n. 1. Nume dat tuberculilor uscați ai unor specii de orhidee;
p. ext. praf de amidon extras din acești tuberculi și care, fiert în lapte sau în apă, se folosește ca întăritor pentru copii sau convalescenți.
2. Băutură preparată de orientali din salep (
1), miere și apă. [
Var.: (
reg.)
salíp s. n.] – Din
tc. salep.salep (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)salép s. m. –
1. Poroinic. –
2. Băutură de salep. –
Mr. sălepe. Tc. saleb (Șeineanu, II, 310; Ronzevalle 99),
cf. ngr. σαλέπι,
sb.,
rus.,
fr.,
sp. salep. –
Der. salepgiu (
var. salepciu, salipgiu),
s. m. (persoană care fabrica și vindea salep).
salep (Dicționaru limbii românești, 1939)salép n., pl.
urĭ (turc.
salep, d. ar.
sa'leb, sahleb). Un fel de feculă alimentară scoasă din tuberculele unor orhidee, ca
poroinicu, untișoru ș.a. Băutură preparată din această feculă amestecată în fertură de carne saŭ în lapte (foarte nutritivă și bună p. covalescențĭ) saŭ numaĭ cu mĭere și apă, ca un fel de limonadă. V.
șerbet.salep (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)salép s. n.,
pl. salépurisalep (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)salep n.
1. feculă alimentară, extrasă din tuberculele unor orchidee; preparat cu lapte sau cu bulion de carne,
salepul constitue o mâncare bună pentru convalescenți;
2. băutură sănătoasă și ușoară, preparată din salep, miere și apă. [Turc. SALEB].
salep (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SALÉP, salepuri, s. n. 1. Nume dat tuberculilor uscați ai unor specii de orhidee;
p. ext. praf de amidon extras din acești tuberculi și care, fiert în lapte sau în apă, se folosește ca întăritor pentru copii sau convalescenți.
2. Băutură preparată de orientali din salep (
1), miere și apă. [
Var.: (
reg.)
salíp s. n.] — Din
tc. salep.