salcă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SÁLCĂ, sălci, s. f. Varietate de salcie
1 cu ramuri foarte flexibile
(Salix alba). – Din
salcie1.salcă (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)sálcă, sălci, s.f. – (bot.) Salcie (Salix alba L); răchită albă (Borza 1968): „Cântă cucu-n vârf de salcă” (Bârlea 1924: 44). – Din salcie (< lat. salix, -icis).
salcă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sálcă (varietate de salcie)
s. f.,
g.-d. art. sắlcii; pl. sălcisalcă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)salcă f. Tr. V.
salcie.salcă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SÁLCĂ, sălci, s.v. Varietate de salcie
1 cu ramuri foarte flexibile (
Salix alba). — Din
salcie1.