salarià - explicat in DEX

salaria (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SALARIÁ, salariéz, vb. I. Tranz. (Rar) A salariza. [Pr.: -ri-a] – Din fr. salarier.

salaria (Dicționar de neologisme, 1986)
SALARIÁ vb. I. tr. (Rar) A salariza. [Pron. -ri-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. salarier].

salaria (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SALARIÁ vb. tr. a salariza. (< fr. salarier)

salaria (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
salariá (a ~) (rar) (-ri-a) vb., ind. prez. 3 salariáză, 1 pl. salariém (-ri-em); conj. prez. 3 să salariéze; ger. salariínd (-ri-ind)

salaria (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SALARIÁ, salariez, vb. I. Tranz. (Rar) A salariza. [Pr.: -ri-a] — Din fr. salarier.

salarià (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
salarià v. a da un salariu.