sacadare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SACADÁRE, sacadări, s. f. (
Livr.) Acțiunea de
a sacada; întrerupere bruscă (și violentă) care se repetă (regulat) la intervale mici. –
V. sacada.sacadare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sacadáre (
livr.)
s. f.,
g.-d. art. sacadắrii; pl. sacadắrisacadare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SACADÁRE, sacadări, s. f. (
Livr.) Faptul de
a sacada, întrerupere bruscă (și violentă) care se repetă (regulat) la intervale mici. —
V. sacada.