sabotor - explicat in DEX

sabotor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SABOTÓR, -OÁRE, sabotori, -oare, s. m. și f. Persoană care sabotează. – Din fr. saboteur.

sabotor (Dicționar de neologisme, 1986)
SABOTÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care sabotează. [Cf. fr. saboteur].

sabotor (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SABOTÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care sabotează. (< fr. saboteur)

sabotor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
sabotór s. m., pl. sabotóri

sabotor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SABOTÓR, -OÁRE, sabotori, -oare, s. m. și f. Persoană care sabotează. — Din fr. saboteur.