sabordare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SABORDÁRE, sabordări, s. f. Acțiunea de
a saborda și rezultatul ei; sabordaj. –
V. saborda.sabordare (Dicționar de neologisme, 1986)SABORDARE s.f. Acțiunea de a saborda și rezultatul ei; sabordaj. [<
saborda].
sabordare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sabordáre s. f.,
g.-d. art. sabordắrii; pl. sabordắrisabordare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SABORDÁRE, sabordări, s. f. Acțiunea de
a saborda și rezultatul ei; sabordaj. —
V. saborda.