sabordaj (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SABORDÁJ, sabordaje, s. n. Sabordare. – Din
fr. sabordage.sabordaj (Dicționar de neologisme, 1986)SABORDÁJ s.n. Sabordare. [< fr.
sabordage].
sabordaj (Marele dicționar de neologisme, 2000)SABORDÁJ s. n. 1. sabordare. 2. găurire a corpului unei nave scufundate pentru a scoate încărcătura la suprafață. (< fr.
sabordage)
sabordaj (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sabordáj s. n.,
pl. sabordájesabordaj (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SABORDÁJ, sabordaje, s. n. Sabordare. — Din
fr. sabordage.