săteancă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SĂTEÁNCĂ, sătence, s. f. Femeie care locuiește într-un sat (și are îndeletniciri legate de mediul rural); țărancă. –
Sătean +
suf. -că.săteancă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)săteáncă s. f.,
g.-d. art. săténcei; pl. săténcesăteancă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SĂTEÁNCĂ, sătence, s. f. Femeie care locuiește într-un sat (și are îndeletniciri legate de mediul rural); țărancă. —
Sătean +
suf. -
că.