săricică (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SĂRICÍCĂ, săricele, s. f. 1. Diminutiv al lui
sare. 2. Arsenic, șoricioaică.
3. Sare de lămâie.
4. Plantă erbacee cu frunze spinoase, cu flori verzui, alburii sau roșietice; ciurlan
(Salsola kali). –
Sare +
suf. -icică.săricică (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)săricícă s. f.,
g.-d. art. săricélei; (plante)
pl. săricéle, art. săricélelesăricică (Dicționaru limbii românești, 1939)săricícă f., pl.
cele (dim. d.
sare).
Săricică de alămîie (Mold.), sare de lămîie, acid citric.
Săricică (Munt. Bz.), șoricĭoaĭcă.
săricică (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)săricică f. șoricioaică. [Diminutiv dela
sare].
săricică (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SĂRICÍCĂ, (
4)
săricele, s. f. 1. Diminutiv al lui
sare. 2. Arsenic, șoricioaică.
3. Sare de lămâie.
4. Plantă erbacee cu frunze spinoase, cu flori verzui, alburii sau roșietice; ciurlan (
Salsola kali). — @Sare
+ suf. -icică.