săpunărit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SĂPUNĂRÍT s. n. Dare percepută în țările românești, în evul mediu, de la cei care fabricau săpun. –
Săpun +
suf. -ărit.săpunărit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)săpunărít s. n.săpunărit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SĂPUNĂRÍT s. n. Dare percepută în Țările Române, în Evul Mediu, de la cei care fabricau săpun. —
Săpun +
suf. -
ărit.