sămeșoaie(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) SĂMEȘOÁIE,sămeșoaie, s. f. (Înv.) Soție de sameș. – Sameș + suf. -oaie.
sămeșoaie(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) sămeșoáie (înv.) s. f., art. sămeșoáia, g.-d. art. sămeșoáiei; pl. sămeșoáie
sămeșoaie(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) SĂMEȘOÁIE,sămeșoaie, s. f. (înv.) Soție de sameș. — Sameș + suf. -oaie