sălbuliță(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) SĂLBULÍȚĂ,sălbulițe, s. f. Diminutiv al lui salbă. – Salbă + suf. -uliță.
sălbuliță(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) sălbulíță (rar) s. f., g.-d. art. sălbulíței; pl. sălbulíțe
sălbuliță(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) SĂLBULÍȚĂ,sălbulițe, s. f. (Rar) Diminutiv al lui salbă. — Salbă + suf. -uliță.