săculeț - explicat in DEX

săculeț (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SĂCULÉȚ, săculețe, s. n. Diminutiv al lui sac; săculeț, săcușor. ♦ Sedilă². – Sac + suf. -uleț.

săculeț (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
săculéț s. n., pl. săculéțe

săculeț (Dicționaru limbii românești, 1939)
săculéț n., pl. e (d. sac. D. rom. vine ngr. sakkulltsa). Sac mic saŭ pungă maĭ mare. – În est săcultéț, n., pl. e și teáță, f., pl. -tețe.

săculeț (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SĂCULÉȚ, săculețe, s. n. Diminutiv al lui sac; săculeț, săcușor. ♦ Sedilă². — Sac + suf. -uleț.