sâneață (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SÂNEÁȚĂ, sânețe, s. f. Pușcă primitivă cu cremene. [
Var.:
săneáță s. f.,
sânéț s. n.] – Din
sl. svinĩcĩ „plumb”.
sâneață (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sâneáță s. f.,
g.-d. art. sânéței; pl. sânéțesâneață (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SÂNEÁȚĂ, sânețe, s. f. Pușcă primitivă cu cremene. [
Var.:
săneáță s. f.,
sânéț s. n.] — Din
sl. svinĭcĭ „plumb”.