rățoiaș(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) RĂȚOIÁȘ,rățoiași, s. m. (Rar) Diminutiv al lui rățoi1. [Pr.: -țo-iaș] – Rățoi1 + suf. -aș.
rățoiaș(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) rățoiáș s. m., pl. rățoiáși
rățoiaș(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) RĂȚOIÁȘ,rățoiași, s. m. (Rar) Diminutiv al lui rățoi1. [Pr.: -țo-iaș] — Rățoi1 + suf. -aș.