rășpălui (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RĂȘPĂLUÍ, rășpăluiesc, vb. IV.
Tranz. A prelucra suprafețele corpurilor metalice sau nemetalice cu rașpelul; a pili, a răzui;
p. ext. a zgâria. –
Rașpel +
suf. -ui.rășpălui (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)rășpăluí (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. rășpăluiésc, imperf. 3
sg. rășpăluiá; conj. prez. 3
să rășpăluiáscărășpălui (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RĂȘPĂLUÍ, rășpăluiesc, vb. IV.
Tranz. A prelucra suprafețele corpurilor metalice sau nemetalice cu rașpelul; a pili, a răzui;
p. ext. a zgâria. —
Rașpel +
suf. -
ui.