răznepot(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) RĂZNEPÓT,răznepoți, s. m. (Pop.) Strănepot. – Răz- + nepot.
răznepot(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) răznepót (pop.) s. m., pl. răznepóți
răznepot(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) RĂZNEPÓT,răznepoți, s. m. (Pop.) Strănepot. — Pref. răz- + nepot.