răzleți (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RĂZLEȚÍ, răzlețesc, vb. IV.
1. Refl. A se îndepărta de un grup, a pleca (de lângă...).
2. Refl. și
tranz. A (se) răspândi în direcții diferite; a (se) împrăștia, a (se) risipi. – Probabil
răz- +
lăți.răzleți (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)răzlețí (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. răzlețésc, imperf. 3
sg. răzlețeá; conj. prez. 3
să răzlețeáscărăzleți (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RĂZLEȚÍ, răzlețesc, vb. IV.
1. Refl. A se îndepărta de un grup, a pleca (de lângă...).
2. Refl. și
tranz. A (se) răspândi în direcții diferite; a (se) împrăștia, a (se) risipi. — Probabil
Pref. răz- +
lăți.