răzbucuros(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) RĂZBUCURÓS, -OÁSĂ,răzbucuroși, -oase, adj. Foarte bucuros. – Răz- + bucuros.
răzbucuros(Dicționaru limbii românești, 1939) răzbucurós, -oásă adj. (răz- și bucuros). Fam. Foarte bucuros: a fi bucuros și răzbucuros.
răzbucuros(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) răzbucurós (rar) adj. m., pl. răzbucuróși; f. răzbucuroásă, pl. răzbucuroáse
răzbucuros(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) RĂZBUCURÓS, -OÁSĂ,răzbucuroși, -oase, adj. (Rar) Foarte bucuros. — Pref. răz- + bucuros.