rătutiș - explicat in DEX
rătutiș (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RĂTUTÍȘ adv. (
Reg.) De jur-împrejur. –
Rătuti +
suf. -iș.rătutiș (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)rătutíș (
reg.)
adv.rătutiș (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RĂTUTIȘ adv. (
Reg.) De jur-împrejur. —
Rătuti +
suf. -
iș.