răsăritor - explicat in DEX

răsăritor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RĂSĂRITÓR, -OÁRE, răsăritori, -oare, adj. (Rar; despre aștri) Care răsare, care este în curs de a răsări. – Răsări + suf. -tor.

răsăritor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
răsăritór adj. m., pl. răsăritóri; f. sg. și pl. răsăritoáre

răsăritor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RĂSĂRITÓR, -OÁRE, răsăritori, -oare, adj. (Rar; despre aștri) Care răsare, care este în curs de a răsări. — Răsări + suf. -tor.