răsădi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RĂSĂDÍ, răsădesc, vb. IV.
Tranz. A transplanta un răsad, din seră sau din răsadniță, în câmp, într-un parc etc. – Din
bg. razsadja, scr. rasaditi.răsădi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)răsădí (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. răsădésc, imperf. 3
sg. răsădeá; conj. prez. 3
să răsădeáscărăsădi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RĂSĂDI, răsădesc, vb. IV.
Tranz. A transplanta un răsad, din seră sau din răsadniță, în câmp, într-un parc etc. — Din
bg. razsadja, sb. rasadiți.răsădì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)răsădì v. a transplanta:
să semene flori și să le răsădească ISP. [Serb. RASADITI].