răszice (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RĂSZÍCE, răszíc, vb. III.
Intranz. (Rar) A repeta ceva de multe ori și în mod insistent; a insista. –
Răs- +
zice.răszice (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)răszíce (a ~) (rar)
vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. răszíc, 1
pl. răszícem, 2
pl. răszíceți, perf. s. 1
sg. răsziséi, 1
pl. răszíserăm; part. răszísrăszice (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RĂSZÍCE, răszíc, vb. III.
Intranz. (Rar) A repeta ceva de multe ori și în mod insistent; a insita. —
Pref. răs- +
zice.