răpăială - explicat in DEX

răpăială (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RĂPĂIÁLĂ, răpăieli, s. f. Răpăit²; răpăitură. ♦ Ploaie puternică, zgomotoasă, de scurtă durată. [Pr.: -pă-i-a-] – Răpăi + suf. -eală.

răpăială (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
răpăiálă s. f., g.-d. art. răpăiélii; pl. răpăiéli

răpăială (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RĂPĂIÁLĂ, răpăieli, s. f. Răpăit²; răpăitură. ♦ Ploaie puternică, zgomotoasă, de scurtă durată. [Pr.: -pă-i-a-] — Răpăi + suf. -eală.

răpăĭală (Dicționaru limbii românești, 1939)
răpăĭálă f., pl. ĭelĭ. Acțiunea de a răpăi, ropot: răpăĭala ploiĭ, a copitelor.