rădăuțeancă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)rădăuțeáncă (-dă-u-) s. f.,
g.-d. art. rădăuțéncei; pl. rădăuțéncerădăuțeancă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RĂDĂUȚEÁNCĂ, rădăuțence, s. f. Femeie originară sau locuitoare din municipiul Rădăuți. —
Rădăuțean +
suf. -
că.