rât - explicat in DEX

rât (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RÂT¹, râturi, s. n. Botul porcului. – Din sl. rŭtŭ.

rât (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RÂT², râturi, s. n. (Reg.) Șes de-a lungul unei ape curgătoare, pe care crește iarbă pentru cosit sau pentru pășunat. – Din magh. rét.

rât (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
rât, râturi s. n. (peior.) gură.

rât (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)
rât, -uri, s.n. – Câmp necosit; cosalău, fânaț. – Din magh. rét „fâneață, livadă„.

rât (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
rât s. n., pl. rấturi

rât (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
rât n. botul porcului: belciug de aur la râtul porcului PANN. [Slav. RŬTŬ].

rât (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RÂT¹, râturi, s. n. Botul porcului. — Din sl. rŭtŭ.

rât (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RÂT², râturi, s.n, (Reg.) Șes de-a lungul unei ape curgătoare, pe care crește iarbă pentru cosit sau pentru pășunat. — Din magh. rét.