râie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RẤIE s. f. 1. (
Pop.) Boală de piele la oameni și la animale, cauzată de un parazit și caracterizată prin apariția unor bubulițe (localizate mai ales între degete) care produc mâncărime; scabie. ◊
Expr. Se ține ca râia de om, se zice despre cineva de care nu mai poți să scapi.
2. Fig. Epitet depreciativ pentru oameni și animale rele, care provoacă multe necazuri; pacoste, năpastă.
3. (În sintagma)
Râia neagră a cartofului = boală a cartofului provocată de o ciupercă și manifestată prin apariția unor excrescențe moi, negre-brune, pe părțile subterane ale plantei. [
Pr.:
râ-ie] –
Lat. aranea.râie (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)RẤIE (
lat. aranea „păianjen”)
s. f. (
Pop.)
1. Boală provocată la om și la animale de diverși acarieni, paraziți, la suprafața sau în profunzimea epidermei; se manifestă prin mâncărimi, leziuni ale pielii, frecvent cu formarea de cruste iar la mamifere și prin căderea părului. Printre cele mai frecvente forme se numără
r. sarcoptică (
v. scabie),
r. psoroptică (produsă de acarieni din genul
Psoroptes, care afectează îndeosebi caii, bovinele și ovinele),
r. notoedrică (afectează pisicile, câinii și iepurii, fiind localizată în special pe cap, gât și membre, produsă de acarieni din genul
Notoedres),
r. auriculară (localizată la urechi, produsă la câini și pisici de acarianul
Otodectes).
2. Fig. Termen depreciativ pentru cineva sau pentru ceva de care nu poți scăpa; năpastă, pacoste.
3. (
FITOPAT.)
Râia neagră a cartofului = boală a cartofului provocată de ciuperca
Synchytrium endobioticum, manifestată prin apariția unor excrescențe moi, brune-negricioase pe părțile subterane ale plantei. ◊
Râia comună a cartofului = actinomicoza cartofului.
râie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)rấie (
pop.)
s. f.,
art. rấia, g.-d. art. rấieirâie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)râie f. boală contagioasă a pielii, caracterizată prin o mare spuzeală și mâncărime mai ales între degete. [Macedo-rom.
arânia = lat. ARANEA, pecingine (lit. păiajen)].
râie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RẤIE s. f. 1. (
Pop.) Boală de piele la oameni și la animale, cauzată de un parazit și caracterizată prin leziuni ale pielii (localizate mai ales între degete) care produc mâncărime; scabie. ◊
Expr. Se ține ca râia de om, se zice despre cineva de care nu mai poți să scapi.
2. Fig. Epitet depreciativ pentru oameni și animale rele, care provoacă multe necazuri; pacoste, năpastă.
3. (în sintagma)
Râia neagră a cartofului = boală a cartofului provocată de o ciupercă și manifestată prin apariția unor excrescențe moi, negre-brune, pe părțile subterane ale plantei. [
Pr.:
râ-ie] —
Lat. aranea.