râgâială (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RÂGÂIÁLĂ, râgâieli, s. f. Faptul de a
râgâi; zgomot produs de ieșirea pe gât a gazelor din stomac. [
Pr.:
-gâ-ia-] –
Râgâi +
suf. -eală.râgâială (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)râgâiálă (-gâ-ia-) s. f.,
g.-d. art. râgâiélii; pl. râgâiélirâgâială (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RÂGÂIÁLĂ, râgâieli, s. f. Faptul de
a râgâi; zgomot produs de ieșirea pe gât a gazelor din stomac. [
Pr.: -
gâ-ia-] —
Râgâi +
suf. -
eală.