rutinat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RUTINÁT, -Ă, rutinați, -te, adj. Cu experiență; priceput, dibaci. –
Rutină1 +
suf. -at.rutinat (Dicționar de neologisme, 1986)RUTINÁT, -Ă adj. Cu experiență; priceput, versat. [<
rutină].
rutinat (Marele dicționar de neologisme, 2000)RUTINÁT, -Ă adj. cu experiență; priceput, versat. (< rutina)
rutinat (Dicționaru limbii românești, 1939)*rutinát, -ă adj. (d.
rutină). Care are rutină, care are practică, îndemănatic:
negustor rutinat.rutinat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)rutinát adj. m.,
pl. rutináți; f. rutinátă, pl. rutináterutinat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RUTINÁT, -Ă, rutinați, -te, adj. Cu experiență; priceput, dibaci. —
Rutină1 +
suf. -at.