rumânie - explicat in DEX

rumânie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RUMÂNÍE s. f. v. românie.

rumânie (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
RUMÂNÍE (‹ rumân) s. f. (În Ev. med., în Țara Românească) Condiție a țăranilor dependenți de stăpânul feudal al moșiei (domn, boieri, mănăstiri). R. constituiau o obște cu drept de folosire a pământului, dar datorau stăpânului feudal dijma din produsele pământulii lăsat în folosința lor (numită găleată) și dijma din vite (numită datul), precum și diferite prestații în muncă. R. privea numai pe bărbați, nu și pe femei. A fost desființată pein reforma lui Constantin Mavrocordat din 1746.

rumânie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
rumâníe (iobăgie) s. f., art. rumânía, g.-d. rumâníi, art. rumâníei

rumânie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
rumânie f. șerbia țăranului român instituită în sec. XVI și consacrată prin Legătura lui Mihaiu-Viteazul din 1596: rumânia fu desființată prin Reforma lui Mavrocordat din 1748.

rumânie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RUMÂNÍE s. f. v. românie.