rujalină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RUJALÍNĂ, rujaline, s. f. (
Bot.) Nalbă. – Din
rujă.rujalină (Dicționaru limbii românești, 1939)rujalină f., pl.
e (d.
rujă).
Ban. Nalbă de grădină (
althaea rósea).
rujalină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)rujalínă s. f.,
g.-d. art. rujalínei; pl. rujalínerujalină (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)rujalină f. (Banat)
Bot. nalbă de grădină. [Diminutiv din
rujă].
rujalină (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RUJALÍNĂ, rujaline, s. f. (
Bot.) Nalbă. — Din
rujă.