rubelit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RUBELÍT, rubelite, s. n. Varietate de turmalină, de culoare roz, care conține litiu, folosită ca piatră semiprețioasă. – Din
fr. rubellite.rubelit (Dicționar de neologisme, 1986)RUBELÍT s.n. Piatră semiprețioasă de culoare roză, varietate de turmalină. [Pl.
-te, -turi. / cf. fr.
rubellite].
rubelit (Marele dicționar de neologisme, 2000)RUBELÍT s. n. turmalină roz, piatră semiprețioasă. (< fr.
rubellite)
rubelit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)rubelít s. n.,
pl. rubelíterubelit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RUBELÍT, rubelite, s. n. Varietate de turmalină, de culoare roz, care conține litiu, folosită ca piatră semiprețioasă. — Din
fr. rubellite.