rubarbă - explicat in DEX

rubarbă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RUBÁRBĂ, rubarbe, s. f. (Bot.) Revent. – Din fr. rhubarbe.

rubarbă (Dicționar de neologisme, 1986)
RUBÁRBĂ s.f. Plantă erbacee vivace, cu rădăcini și tulpini laxative; revent. [Var. rabarbăr s.m. / < fr. rhubarbe, cf. germ. Rhabarber].

rubarbă (Dicționaru limbii românești, 1939)
*rubárbă f., pl. e (fr. rhubarbe, d. lat. rheubárbarum saŭ rhabárbarum, adică „rădăcină barbară”; it. rabárbaro). Barb. Revent.

rubarbă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
rubárbă s. f., g.-d. art. rubárbei; pl. rubárbe

rubarbă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RUBÁRBĂ, rubarbe, s. f. (Bot.) Revent. — Din fr. rhubarbe.