rotoheliografie - explicat in DEX

rotoheliografie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ROTOHELIOGRAFÍE s. f. Tipar caracterizat prin folosirea unei forme de tipar curbe cu suprafața activă gravată în adâncime prin procedee fotochimice și cu ajutorul unei site speciale, care se folosește pentru reproducerea și multiplicarea originalelor în semitonuri (la reviste, timbre, ilustrații etc.); rotogravură, rotoheliogravură. [Pr.: -li-o-] – Din fr. rotohéliographie.

rotoheliografie (Dicționar de neologisme, 1986)
ROTOHELIOGRAFÍE s.f. (Poligr.) Tipar adânc în care se folosesc forme de tipar cilindrice de cupru, obținute pe cale fotochimică. [Gen. -iei. / cf. fr. rotohéliographie].

rotoheliografie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ROTOHELIOGRAFÍE s. f. tipar adânc cu forme cilindrice de cupru, pe cale fotochimică, pentru revistele în mai multe culori, timbre, reproduceri pentru albume de artă etc.; rotogravură, rotoheliogravură. (< fr. rotohéliographie)

rotoheliografie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
rotoheliografíe (-li-o-gra-) s. f., art. rotoheliografía, g.-d. rotoheliografíi, art. rotoheliografíei

rotoheliografie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ROTOHELIOGRAFÍE s. f. Tipar caracterizat prin folosirea unei forme de tipar curbe cu, suprafața activă gravată în adâncime prin procedee fotochimice și cu ajutorul unei site speciale, care se folosește pentru reproducerea și multiplicarea originalelor în semitonuri (la reviste, timbre, ilustrații etc.); rotogravură, rotoheliogravură. [Pr.: -li-o-] — Din fr. rotohéliographie.