ronjant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RONJÁNT, ronjanți, s. m. Reactiv întrebuințat la imprimarea țesăturilor prin ronjare. – Din
fr. rongeant.ronjant (Dicționar de neologisme, 1986)RONJÁNT s.m. Reactiv întrebuințat la imprimarea țesăturilor prin metoda ronjării. [< fr.
rongeant].
ronjant (Marele dicționar de neologisme, 2000)RONJÁNT s. m. reactiv la imprimarea țesăturilor prin ronjare. (< fr.
rongeant)
ronjant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ronjánt s. m.,
pl. ronjánțironjant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RONJÁNT, ronjanți, s. m. Reactiv întrebuințat la imprimarea țesăturilor prin ronjare. — Din
fr. rongeant.