ronja (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RONJÁ, ronjéz, vb. I.
Tranz. (Franțuzism) A coroda (
3). – Din
fr. ronger.ronja (Dicționar de neologisme, 1986)RONJÁ vb. I. tr. A coroda. [< fr.
ronger].
ronja (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RONJÁ, ronjez, vb. I.
Tranz. A coroda (
3). — Din
fr. ronger.