rodos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RODÓS, -OÁSĂ, rodoși, -oase, adj. (Rar) Roditor. –
Rod +
suf. -os.rodos (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)RODOS, RÓDHOS sau
RHODOS 1. Insulă grecească în
M. Egee, cea mai mare din
arh. Sporadelor, de Sud (grupul Dodecanez), situată în apropierea țărmului Asiei Mici; 1,4 mii km
2; 75 km lungime; 37 km lățime
max. Relief deluros, cu
alt. max. de 1.215 m (
vf. Atáviros), iar pe litoral câmpii de acumulare, Păduri de pin, chiparos, stejar mediteranean și vegetație de maquis. Cereale, viță de vie, tutun, citrice, măslini. Creșterea animalelor. Stațiuni balneoclimaterice, Pescuit.
2. Oraș în Grecia, în
ins. cu același nume, port la
M. Egee; 53,7 mii
loc. (2001). Aeroport. Piață agricolă.
Expl. de citrice. Centru turistic și stațiune balneară. În
milen. 3-2
î. Hr., în
R., care se afla în sfera de influență a civilizației cretano-miceniană, au existat importante centre ale comerțului maritim, care și-au păstrat însemnătatea și după invazia în
R. a
dorienilor. În
sec. 8-7
î. Hr., orașele din
R. au participat intens la colonizarea Siciliei, Africii de Nord și altor
terit. În timpul războaielor greco-persane (Războaiele medice) (500-449
î. Hr.)
ins. a fost cucerită de Persia, apoi orașele
R. au devenit membre ale Ligii Ateniene. În 412
î. Hr., Sparta a reușit să-și subordoneze
R., însă în 396 (sau 395
î. Hr.),
ins. din nou a trecut la Atena, de care s-a despărțit definitiv în timpul Războiului Aliaților (357-355
î. Hr.). În 408-405
î. Hr. are loc unirea politică a orașelor din
R., cu centrul în orașul
R. fondat în 408-407
î. Hr. În
Antic., puternic stat sclavagist care și-a menținut și în perioada elenismului organizarea politică republicană. În 44
d. Hr.,
R. a intrat în
prov. romană
Asia, iar în
sec. 4-13 în componența Bizanțului, la începutul
sec. 14 a fost cotropită de ordinul monaho-cavaleresc al Ospitalierilor. Începând cu
sec. 16
ins. a fost alipită la
Imp. Otoman până în 1923, când în baza Tratatului de la Lausanne s-a recunoscut Italiei dreptul de stăpânire a
ins. Din 1947,
ins. R. aparține Greciei, devenind unul dintre cele mai importante centre turistice. Biserica Panaghia (
sec. 13), moschei, Palatul Marilor Maeștri din orașul medieval este inclus (din 1988) în lista Patrimoniului cultural universal.
3. V. Colosul din Rodos.rodos (Dicționaru limbii românești, 1939)rodós, -oásă adj.
Rar. Plin de roade:
an rodos.rodos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)rodós (rar)
adj. m.,
pl. rodóși; f. rodoásă, pl. rodoáserodos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)Rodos n. insulă în Turcia, la S -E. de Azia-Mică: 36.000 loc. Cap. Rodos: 14.000 loc. V.
cavaler, colos.rodos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RODÓS, -OÁSĂ, rodoși, -oase, adj. (Rar) Roditor. —
Rod +
suf. -
os.