rodnicì - explicat in DEX



rodnici (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RODNICÍ, rodnicesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face să fie rodnic. – Din rodnic.

rodnici (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
rodnicí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rodnicésc, imperf. 3 sg. rodniceá; conj. prez. 3 să rodniceáscă

rodnicì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
rodnicì v. a fecunda, a fertiliza.

rodnici (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RODNICÍ, rodnicesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face să fie rodnic. — Din rodnic.

Alte cuvinte din DEX

RODNIC RODIU RODITURA « »RODNICI RODNICIE RODNICITATE