rocarniță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ROCÁRNIȚĂ, rocarnițe, s. f. Cerc de oțel sau de parâmă care servește la ridicarea pânzelor unei nave de-a lungul catargului. –
Et. nec. Cf. germ. Rackring.rocarniță (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)rocárniță s. f.,
g.-d. art. rocárniței; pl. rocárnițerocarniță (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ROCÁRNIȚĂ, rocarnițe, s. f. Cerc de oțel sau de parâmă care servește la ridicarea pânzelor unei nave de-a lungul catargului. —
Et. nec. Cf. germ. Rackring.