rinologie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RINOLOGÍE s. f. Ramură a medicinii care studiază anatomia, fiziologia și bolile nasului. – Din
fr. rhinologie.rinologie (Dicționar de neologisme, 1986)RINOLOGÍE s.f. Parte a medicinii care studiază bolile nasului. [Gen.
-iei. / < fr.
rhinologie, cf. gr.
rhis – nas,
logos – studiu].
rinologie (Marele dicționar de neologisme, 2000)RINOLOGÍE s. f. ramură a medicinei care studiază anatomia, fiziologia și patologia nasului. (< fr.
rhinologie)
rinologie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)rinologíe s. f.,
art. rinología, g.-d. rinologíi, art. rinologíeirinologie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RINOLOGÍE s. f. Ramură a medicinii care studiază anatomia, fiziologia și bolile nasului. — Din
fr. rhinologie.