rigidizare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RIGIDIZÁRE, rigidizări, s. f. Operație de întărire a unui element de construcție prin adăugarea unei piese care împiedică deformarea lui. –
V. rigidiza.rigidizare (Dicționar de neologisme, 1986)RIGIDIZÁRE s.f. Operație de întărire a unui element de construcție prin adăugarea unei piese care împiedică deformarea lui. [<
rigid +
-iza, cf. it.
irrigidire].
rigidizare (Marele dicționar de neologisme, 2000)RIGIDIZÁRE s. f. întărire a unui element de construcție prin adăugarea unei piese care împiedică deformarea lui. (< rigidiza)
rigidizare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)rigidizáre s. f.,
g.-d. art. rigidizắrii; pl. rigidizắririgidizare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RIGIDIZÁRE, rigidizări, s. f. Operație de întărire a unui element de construcție prin adăugarea unei piese care împiedică deformarea lui. —
V. rigidiza.