rifluire (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RIFLUÍRE, rifluiri, s. f. Operație de executare a unor șanțuri sau canale în formă de elice pe suprafața activă a cilindrului de la valțurile de moară, prin așchiere cu ajutorul unei mașini-unelte speciale, numită mașină de rifluit. –
V. riflui.rifluire (Dicționar de neologisme, 1986)RIFLUÍRE s.f. Acțiunea de a riflui și rezultatul ei. [<
riflui].
rifluire (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)rifluíre (ri-flu-) s. f.,
g.-d. art. rifluírii; pl. rifluíririfluire (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RIFLUÍRE, rifluiri, s. f. Operație de executare a unor șanțuri sau canaie în formă de elice pe suprafața activă a cilindrului de la valțurile de moară, prin așchiere cu ajutorul unei mașini-unelte speciale, numită mașină de rifluit. —
V. riflui.