ricoșa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RICOȘÁ, pers. 3
ricoșează, vb. I.
Intranz. (Despre un proiectil,
p. gener. despre orice corp mobil, aruncat sau izbit cu putere) A sări înapoi sau a-și schimba direcția traiectoriei inițiale, în urma ciocnirii de un obstacol. – Din
fr. ricocher.