ribozom (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RIBOZÓM, ribozomi, s. m. (
Biol.) Particulă citoplasmatică de dimensiuni foarte mici, formată din proteine și acizi ribonucleici. – Din
fr. ribosome.ribozom (Dicționar de neologisme, 1986)RIBOZÓM s.m. (
Biol.) Organit celular granular din citoplasmă, având un rol important în biosinteza proteinelor, în transmiterea caracterelor ereditare etc. [< germ.
Ribosom].
ribozom (Marele dicționar de neologisme, 2000)RIBOZÓM s. m. organ celular granular din citoplasmă, important în biosinteza proteinelor, în transmiterea caracterelor ereditare etc., format din proteine și acizi ribonucleici. (< fr.
ribosome)
ribozom (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)RIBOZÓM (‹
germ.,
fr.)
s. m. pl. (
GENET.) Organit celular sferic, de mici dimensiuni, alcătuit din ARN (60%) și proteine (40%); sunt prezenți în număr mare în celulele vii, fie liberi în citoplasmă, fie atașați de membranele reticulului endoplasmatic, la nivelul lor având loc sinteza proteinelor. Sunt numiți și
granulele sau
corpusculii lui Palade, după numele savantului american de origine română G. Palade care i-a descoperit în 1953.
ribozom (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RIBOZÓM, ribozomi, s. m. (
Biol.) Particulă citoplasmatică de dimensiuni foarte mici, formată din proteine și acizi ribonucleici. — Din
fr. ribosome.