rezumat - explicat in DEX

rezumat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
REZUMÁT, rezumate, s. n. Redare, prezentare pe scurt, scrisă sau orală, a ideilor unei lucrări, ale unei expuneri etc.; recapitulare succintă. ◊ Loc. adv. În rezumat = pe scurt, cu alte cuvinte, rezumând. – Din fr. résumé.

rezumat (Dicționar de neologisme, 1986)
REZUMÁT s.n. Reluare pe scurt, scrisă sau orală, a unei lucrări, a unei expuneri etc.; recapitulare succintă. ♦ În rezumat = pe scurt. [Pl. -te, -turi. / cf. fr. résumé].

rezumat (Marele dicționar de neologisme, 2000)
REZUMÁT s. n. redare pe scurt, în scris sau oral, a conținutului unei lucrări, al unei expuneri etc.; recapitulare succintă. ◊ în ~ = pe scurt. (< fr. résumé)

rezumat
REZUMÁT, -Ă, rezumați, -te, adj. v. REZUMA. – [DEX '98]

rezumat (Dicționaru limbii românești, 1939)
*rezumát n., pl. e (fr. résumé, d. résumer, a rezuma). Prescurtare, șir de ideĭ exprimate maĭ pe scurt ca extras din aceleașĭ ideĭ exprimate maĭ pe larg: un rezumat istoric. În rezumat, pe scurt, cu alte cuvinte, rezumînd. V. sinaxar.

rezumat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
rezumát s. n., pl. rezumáte

rezumat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
rezumat n. 1. analiză sumară: rezumatul unui discurs; 2. prescurtare: rezumat de istorie.

rezumat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
REZUMÁT, rezumate, s. n. Redare, prezentare pe scurt, scrisă sau orală, a ideilor unei lucrări, ale unei expuneri etc.; recapitulare succintă. ◊ Loc. adv. În rezumat = pe scurt, cu alte cuvinte, rezumând. — Din fr. résumé.