rezervist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REZERVÍST, rezerviști, s. m. Soldat sau ofițer care a îndeplinit serviciul militar și nu mai face parte din cadrele active ale armatei. – Din
fr. réserviste.rezervist (Dicționar de neologisme, 1986)REZERVÍST s.m. Militar care face parte din cadrele de rezervă ale armatei. [Cf. fr.
réserviste].
rezervist (Marele dicționar de neologisme, 2000)REZERVÍST a. m. ofițer din rezerva forțelor armate. (< fr.
réserviste)
rezervist (Dicționaru limbii românești, 1939)*rezervíst m. (fr.
réserviste, it.
riservista). Soldat saŭ ofițer din rezerva armateĭ.
rezervist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)rezervíst s. m.,
pl. rezervíștirezervist (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)rezervist m. om care face parte din armata de rezervă.
rezervist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REZERVÍST, rezerviști, s. m. Persoană care, după ce a efectuat serviciul militar, a trecut în rândul cadrelor de rezervă ale armatei. — Din
fr. réserviste.