rezemare - explicat in DEX

rezemare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
REZEMÁRE, rezemări, s. f. 1. Faptul de a (se) rezema. 2. Mod în care se realizează legătura între două corpuri solide, în plan sau în spațiu. – V. rezema.

rezemare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
rezemáre s. f., g.-d. art. rezemắrii; pl. rezemắri

rezemare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
REZEMÁRE, rezemări, s. f. 1. Faptul de a (se) rezema. 2. Mod în care se realizează legătura între două corpuri solide, în plan sau în spațiu. — V. rezema.