revizionist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REVIZIONÍST, -Ă, revizioniști, -ste, adj.,
s. m. și
f. 1. Adj. Care ține de revizionism, care se referă la revizionism; care are ca scop revizuirea unei legi, a unei atitudini etc.
2. S. m. și
f. Adept al revizionismului. [
Pr.:
-zi-o-] – Din
fr. révisionniste, (
2) și din
rus. revizionist.revizionist (Dicționar de neologisme, 1986)REVIZIONÍST, -Ă adj. 1. Care ține de revizionism.
2. Care urmărește revizuirea unei legi, a unei atitudini etc. //
s.m. și f. Adept al revizionismului. [Pron.
-zi-o-. / cf. fr.
révisionniste, rus.
revizionist].
revizionist (Marele dicționar de neologisme, 2000)REVIZIONÍST, -Ă I.
adj. care urmărește revizuirea unei legi, a unei atitudini etc. II. adj., s. m. f. (adept) al revizionismului (1). (< fr.
révisionniste, rus.
revizionist)
revizionist (Dicționaru limbii românești, 1939)*revizioníst, -ă s. (d. lat.
revisio, -ónis, cu sufixu
-ist). Adept al reviziuniĭ (vorbind de constituțiune și alte legĭ saŭ de procese).
revizionist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)revizioníst (-zi-o-) adj. m.,
s. m.,
pl. revizioníști; adj. f.,
s. f. revizionístă, pl. revizionísterevizionist (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)revizionist a. și m. partizan al revizuirii unei Constituțiuni.
revizionist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REVIZIONÍST, -Ă, revizioniști, -ste, adj.,
s. m. și
f. 1. Adj. Care ține de revizionism, care se referă la revizionism; care are ca scop revizuirea unei legi, a unei atitudini etc.
2. S. m. și
f. Adept al revizionismului. [
Pr.: -
zi-o-] — Din
fr. révisionniste, (
2) și din
rus. revizionist.