revanșard - explicat in DEX

revanșard (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
REVANȘÁRD, -Ă, revanșarzi, -de, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care încearcă să-și ia revanșa, care vrea să se răzbune; (om) caracterizat prin dorința de răzbunare, răzbunător. 2. Adj. Care duce sau sprijină o politică de revanșă pentru o pierdere suferită. – Din fr. revanchard.

revanșard (Dicționar de neologisme, 1986)
REVANȘÁRD, -Ă adj., s.m. și f. (Om) care dorește să-și ia revanșa; răzbunător; caracterizat prin dorința de răzbunare. [< fr. revanchard].

revanșard (Marele dicționar de neologisme, 2000)
REVANȘÁRD, -Ă adj. (și s.) care dorește să-și ia revanșa; răzbunător. (< fr. revanchard)

revanșard (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
revanșárd adj. m., s. m., pl. revanșárzi; adj. f., s. f. revanșárdă, pl. revanșárde

revanșard (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
REVANȘÁRD, -Ă, revanșarzi, -de, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care încearcă să-și ia revanșa, care vrea să se răzbune; (om) caracterizat prin dorința de răzbunare, răzbunător. 2. Adj. Care duce sau sprijină o politică de revanșă pentru o pierdere suferită. — Din fr. revanchard.