retrogresiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RETROGRESIÚNE s. f. 1. Mișcare în sens invers celui normal sau general.
2. (
Psih.) Act de revenire sau de întoarcere la comportamente și atitudini ce țin de o perioadă depășită a dezvoltării individuale. [
Pr.:
-si-u-] – Din
fr. rétrogression.retrogresiune (Dicționar de neologisme, 1986)RETROGRESIÚNE s.f. Mișcare în sens invers celui normal sau general. [Pron.
-si-u-. / < fr.
rétrogression].
retrogresiune (Marele dicționar de neologisme, 2000)RETROGRESIÚNE s. f. 1. mișcare în sens invers celui normal sau general. 2. (psih.) revenire la comportamente și atitudini ce țin de o perioadă depășită a dezvoltării individului. (< fr.
rétrogression)
retrogresiune (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RETROGRESIÚNE s.f
1. Mișcare în sens invers celui normal șau general.
2. (
Psih.) Act de revenire la comportamente și atitudini ce țin de o perioadă depășită a dezvoltării individuale. [
Pr.: -
si-u-] — Din
fr. rétrogression.